Datini si obiceiuri de Craciun

joi, 23 decembrie 2010

Decembrie este, probabil, cea mai asteptata si mai indragita luna a
anului. De toata lumea, dar in special de copii. Este luna in care
temperatura scade mult, iar zapezile cad in cantitati mari, natura
oferindu-ne astfel placerea de a schia, a patina si mai ales de a merge
cu sania la derdelus. Dar, marile bucurii pe care ni le aduce aceasta
ultima luna a anului sunt Sarbatorile Craciunului, cu toate credintele si
datinele care le insotesc. 






Primul semn ca se apropie Sarbatorile este dat de Sfantul Nicolae: in
fiecare casa, copiii - dar si unii adulti - isi pregatesc ghetele, lustruindu-
le si punandu-le langa usa. Vine noaptea de 5 spre 6 decembrie, atunci
cand Mos Nicolae trece pe la toate gospodariile pentru a lasa cate ceva
in ghete: cadouri pentru cei care au fost buni si cuminti, sau cate o nuia
pentru cei neascultatori.

Tot pana in Craciun, pe 20 decembrie, peste sarbatoarea religioasa a
Sfantului Ignatie Teoforul se suprapune datina romaneasca de taiere a
porcului - Ignatul. In acea zi se pregatesc bucatele traditionale pentru
Craciun: carnati, caltabosi, jumari, sangerete, slanina sau sunca etc.
Tot atunci se toaca si carnea pentru sarmale, iar pulpele se transeaza
pentru friptura. Unele dintre preparate se pun la afumat (carnatii,
slanina, pieptul ardelenesc etc.). Imediat dupa sacrificare, gospodarul
face “pomana porcului”: ofera celor care l-au ajutat la taiat (uneori si
vecinilor) sorici, carne proaspat prajita si un pahar de vin (sau tuica
fiarta in anumite zone). In putinele zile ramase pana la Craciun,
gospodinele fac piftie (racitura), sarmale, cozonaci cu nuca, mac si
rahat (sau branza si stafide), placinta si prajituri diverse. In acelasi
timp, incepe curatenia in casa si in curte, impodobirea locuintei si
pregatirea hainelor pentru Sarbatori.

Odata finalizate toate pregatirile, gospodinele pun din fiecare fel de
mancare cate ceva intr-un cos de nuiele, plus o sticla cu vin, si duc
acest cos la biserica, in seara de ajun, pentru sfintire.

Pe 24 decembrie, in aceasta zi de Ajun a Craciunului, incepe marea
Sarbatoare a Nasterii Domnului. Primele semne le dau grupurile de
colindatori, care pornesc din casa in casa, cu o traista incapatoare pe
umar, pentru a le ura gazdelor fericire, sanatate si prosperitate. Aceste
colinde sunt creatii populare cu text si melodie, care contin mesaje
speciale (religioase sau satirice la adresa celor urati). Colindatorii
vestesc nasterea Domnului, ureaza gazdelor sanatate si bucurii,
primind pentru aceste urari cozonac, prajiturele, covrigi, nuci, mere si
chiar colacei - pe care gospodinele care respecta traditia le-au pregatit
cu mult timp inainte. Diferind doar destul de putin, colindele religioase
sunt foarte asemanatoare in toate zonele tarii, cele mai cunoscute si
apreciate fiind: “O, ce veste minunata”, “Steaua”, “Trei pastori”, “La
Vifleim colo-n jos”, “Cantec de Craciun”, “Aseara pe inserate”.

Pe langa acestea, al caror subiect este Nasterea Domnului, romanii mai
fac urari prin intermediul unor alte colind, create pe baza unor obiceiuri
laice: "Plugusorul", "Capra", "Ursul", "Sorcova".

"Capra" este - de fapt - un om mascat, ascuns sub un costum larg, care
tine deasupra capului un bat in varful caruia este cioplit un fel de cap de
capra. “Falca” de jos a “caprei” este mobila, astfel incat gura acesteia
se poate inchide sau deschide, dar mai ales poate “clampani”, facand
un zgomot specific. In jurul caprei canta si danseaza alti colindatori
mascati si costumati specific, unii dintre acestia fiind instrumentisti cu
acordeon, fluier, toba sau chiar vioara. Este un colind vesel, cu umor,
care provine dintr-un stravechi ritual agricol, practicat pentru a aduce
rodnicie in anul ce vine. Pe vremuri, in fata caprei se aruncau boabe de
grau, orz sau porumb. Asemanator cu “Capra” este obiceiul de a umbla
cu “Ursul”, aceasta datina avandu-si de asemenea originea intr-un cult
geto-dac, ce urmarea fertilizarea si purificarea solului si a gospodariei.
Ursul este intruchipat de un flacau care poarta pe cap, pe umeri si pe
spate blana unui astfel de animal, avand in jurul urechilor niste ciucuri
rosii.

In timp ce ursul mormaie si joaca in ritmul tobelor si al fluieraturilor,
ursarul striga: “Joaca bine, mai Martine, / Ca-ti dau paine cu masline”.
“Ursul” este insotit de un grup de colindatori mascati si costumati, care
reprezinta diverse animale sau personaje si care il atata prin strigaturi.
La sfarsit, toti le ureaza gazdelor multa sanatate, fericire, recolte
bogate, mese imbelsugate si la multi ani.

Nu putem incheia fara a aminti obiceiul cel mai iubit de copii: datina
Bradului de Craciun - o practica veche, pe care unii o considera chiar
mai veche decat crestinismul si care simbolizeaza “pomul vietii”. Cei
care ii atribuie o semnificatie crestina spun ca bradul este “pomul
cunoasterii binelui si raului”, impodobirea acestuia cu mere rosii
amintind de pacatul originar. De altfel, asa a fost consemnat istoric
primul brad impodobit despre care vorbesc documentele: in anul 1605,
a fost inaltat la Strasbourg, intr-o piata publica, un brad impodobit cu
mere rosii. Aceasta traditie germana a cucerit rapid Europa, dar si –
mai apoi - America si restul continentelor, prin intermediul colonistilor
care au populat Lumea Noua. In zilele noastre, in ajunul Craciunului, in
fiecare casa se impodobeste cate un brad (cu beteala, globuri, figurine,
ghirlande, bomboane, artificii si lumanari sau beculete). Noaptea, Mos
Craciun aduce daruri, pe care le pune sub brad.
Bineinteles, numai celor care merita .

SUPERSTITII LEGATE DE SARBATORI


Vinerea Mare este ziua in care a fost crucificat Iisus si multe superstitii
sunt legate de aceasta zi., majoritatea referindu-se la pâinisoarele cu
cruce. In Vinerea Mare, oamenii din Devon au spart bucati de ceramica cu
credinta ca cioburile ascutite pot taia, simbolic, trupul lui Iuda, tradatorul.
In aceasta zi nu se spala rufe, deoarece se crede ca viata celui care spala
aceste haine poate fi spalata odata cu rufele. Nici fierarii nu bat cuie in
aceasta zi, provenind
tot de la simbolul crucificarii.
Se spune ca:
...e bine sa ai pe masa de Craciun si de Anul Nou crengute de
vasc. Aduce noroc.
...lumanarea cu care s-a mers la biserica de Inviere trebuie pastrata
peste an. Se aprinde in timpul furtunilor, pentru a proteja casa de pagube.
...in ziua crucii nu trebuie sa mananci fructe care contin semnul crucii in interior: nuci,
mere.
...cel care moare in vinerea Pastelui, va ajunge direct in rai.
...daca te tunzi in vinerea Pastelui, nu vei avea dureri de cap tot anul.
...aduce ghinion sa porti pantofi noi de Craciun.
...un cer senin de Craciun anunta un an roditor.
...daca bate vantul de Craciun, anunta ghinion.
...nu e bine ca intre Craciun si Anul Nou sa se tricoteze, sa se coase, sa se spele rufele.
...acel obiect pe care il tii in mana de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel pe care pui mana
imediat dupa ora 12 va fi cel mai important plan al vietii tale in anul care vine. Daca tii bani in
mana, vei merge bine cu banii tot anul, daca iti tii iubita de mana, iti va merge bine cu
dragostea tot anul, daca tii paharul in mana, va fi un an vesel.
...dorinta pusa la miezul noptii de Revelion are toate sansele sa se implineasca.
...aduce ghinion daca agati calendarul inainte ca noul an sa inceapa.
...aduce ghinion sa intorci fila de calendar inainte ca ziua sau luna sa se incheie.
...aduce ghinion sa intri in noul an fara nici un ban in buzunar, e bine sa aveti bani (mai ales
noi) in fiecare portofel.
...e bine sa nu va gaseasca anul nou cu datorii, altfel veti avea datorii tot anul.
...primul om care va trece pragul in prima zi din noul an va influenta tot anul. Persoanele
blonde sau roscate aduc ghinion, persoanele brunete aduc noroc.
...prima persoana care va suna sau va bate la usa in prima zi din noul an trebuie primita.
Daca prima persoana care va intra in casa e femeie - va fi un an prost, daca e barbat - va fi un
an norocos.
...nu trebuie sa aruncati nimic din casa in prima zi de an nou, nici macar gunoiul! E bine ca
ceva sau cineva sa va intre in casa in prima zi din anul nou, nu sa iasa!
...faceti ceva - cat de mic - care are legatura directa cu munca dv. in prima zi a noului an
pentru a va merge bine la serviciu tot anul.
...nu spalati nimic in prima zi a noului an.
...prima zi din noul an trebuie sa va gaseasca in curatenie deplina, deci e bine ca inaintea
anului nou sa faceti curatenie si in cele mai ascunse unghere.
...imbracati ceva nou pe 1 Ianuarie.
...nu spargeti nimic in prima zi a noului an.
...nu plangeti in prima zi a noului an.
...faceti mult zgomot la miezul noptii pentru a alunga spiritele rele (clopotei, petarde etc)
...nu imprumutati bani si nu faceti datorii pe 1 ianuarie.
...e semn rau sa spargi ceva in noaptea de Anul Nou.
...e semn rau daca stranuti in noaptea de Anul Nou.
...aduce noroc sa mananci carne de porc sau linte de Anul Nou.
...Anul Nou va fi luminos si bun daca se lasa o lampa sau o lumanare aprinsa pana la ziua.
...in dimineata de 1 ianuarie se pun bani de argint in apa cu care se spala membrii familiei.
...e bine sa va imbracati in rosu in noaptea de Revelion.
...nu injurati si nu folositi cuvinte urate in ajun de An Nou.
...lasati usa, geamul, dulapurile deschise in noaptea de Anul Nou.
...ceea ce faci in ajun de An Nou vei face tot anul urmator.
...daca faci baie in ziua de Craciun, vei ramane curat tot anul.
...daca mananci mere in ajun de Craciun, vei fi sanatos tot anul.
...copiii nascuti de Craciun sau de Anul Nou sunt norocosi.

CURIOZITATI

Destin. In unele locuri, traditia spune ca ziua in care cade Craciunul ar fi
foarte importanta pentru destinul oamenilor. Daca-i luni /N-o sa ai ani
buni. Daca e marti/ La toti ai sa imparti. Craciunul daca-i joi /Foame-o fi
apoi. Dar daca e vineri /Numeri anii tineri. De-i sambata Craciun/Avea-vei
un an bun. Craciun duminica de vei avea /Sa te astepti la iarna grea…

Raposatii. La miezul noptii, raposatii revin la casele lor pentru a lua parte
la masa de Craciun. De aceea, usa trebuie lasata deschisa pentru ca
acestia sa poata pleca. La miezul noptii si natura devine stranie. Se
povesteste ca animalele vorbesc precum oamenii, ca albinele se agita in
stupi, ca animalele ingenuncheaza in grajduri… La prima bataie a ceasului
in noaptea de Craciun, arborii fructiferi infloresc. Florile dispar insa la cea
de-a douasprezecea bataie a pendulei.